ULTIMA ORA:
Home / DESCOPERA / Prima pagină › Stiinta vezi toate articolele din Stiinta › Stiinta Peste 40% din Pământ s-a evaporat. Procesul haotic care a dus la producerea fenomenului
Prima pagină › Stiinta vezi toate articolele din Stiinta › Stiinta Peste 40% din Pământ s-a evaporat. Procesul haotic care a dus la producerea fenomenului

Prima pagină › Stiinta vezi toate articolele din Stiinta › Stiinta Peste 40% din Pământ s-a evaporat. Procesul haotic care a dus la producerea fenomenului

Peste 40% din Pământ s-a evaporat. Procesul haotic care a dus la producerea fenomenului

Planeta noastră şi-ar putea pierde 40% din material din cauza coliziunii cu alte obiecte spaţiale din perioada timpurie a Pământului. Astfel ar putea fi explicate schimbările din compoziţia lor chimică.

Condritele sunt un tip de meteoriţi des întâlniţi, ei reflectă aspectul primelor obiecte din Sistemul Solar şi sunt considerate blocurile care au dus la formarea Pământului. New Day Post notează că planeta noastră şi altele asemănătoare, precum Marte, au o compoziţie diferită faţă de aceşti meteoriţi.

Un nou studiu a utilizat o abordare diferită pentru a clarifica enigma privind compoziţia Pământului. Conform specialiştilor, Pământul a pierdut jumătate din compoziţia sa atunci când rocile topite s-au evaporat, în timpul formării planetei.

Planetele cresc printr-un proces numit ”concreştere”, reprezentat de o acumulare treptată de materiale adiţionale, în acelaşi timp în care acestea intră în coliziune cu obiectele spaţiale vecine. Rezultatul este un proces haotic în care materialele sunt acumulate şi eliminate în acelaşi timp. Corpurile cereşti masive care se ciocnesc cu câţiva kilometri pe secundă generază căldură care produce oceane de magmă şi atmosfere temporare de roci vaporizate.

Înainte ca planetele să ajungă la o mărime asemănătoare cu cea a lui Marte, forţa gravitaţională este mult prea slabă pentru a o menţine în această atmosferă de silicat. Atunci când loveşte alte corpuri, materialul vaporizat se pierde, iar compoziţia planetei se schimbă considerabil.

”Avem dovezi că astfel de evenimente au avut loc în timpul formării lui Marte şi a Pământului, prin utilizarea măsurătorilor precise a compoziţiei izotopilor de magneziu,” explică Remco Hin din cadrul Universităţii din Bristol.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat probe de pe Pământ, de pe meteoriţii planetei Marte şi de pe asteroidul Vesta (toate cele trei obiecte spaţiale au proporţii diferite de izotopi de magneziu).

Spune-ti parerea: