REVOLUTIA ROMANA DIN 22 DECEMBRIE 1989 – IN TARGOVISTE SI JUDETUL DAMBOVITA

In 16-17 decembrie 1989 au incoltit la Timisoara germenii revoltei devenita revolutie la casa pastorului reformat Laslo Tokes, fortat de Securitate sa nu paraseasca locuinta impreuna cu familia sa.

            Tineri se adauga manifestantilor alaturi de copii, femei si batrani si vor face cu schimbul de pasa la locuintele pastorului. Ei vor fi inlocuiti de cei de acasa si schimbul de noapte de la intreprinderi si alte unitati. Astfel orasul Timisoara va deveni primul oras liber din tara iar pe 17 decembrie vor cadea primele victime pe treptele Mitropoliei, copii si tineri sub gloantele militarilor trimisi la ordinul Elenei Ceausescu.

Realizând o retrospectivă a eve nimentelor istorice desfăşurate în Revoluţia Română din Decembrie 1989 în Târgovişte şi în județul Dâmbovița , cu mijloacele analitice ale istoricului , dar şi ale jurnalistului , cât şi ale luptătorului par ticipant la acestea în miezul lor , constatăm rolul important al perimetrului acesta , şi realitatea sintagmei că aici a fost închis triunghiul eroic Timişoara – Bucureşti – Târgovişte . Acestea vor deveni oraşe martir , iar la 25 de ani comemorând Revoluția Română , menţionăm că sunt îndreptățite , lăsându – şi obolul lor de eroi , răniți din rândurile luptătorilor cu merite deosebite pe drumul epocal de la revoltă la revoluție , la capătul căruia s-a încheiat un regim , un sistem totalitar- dictatorial , comunist , cu unul democratic , în locul celui al Ceauşeştilor şi acoliților . In ziua de 22 Decembrie 1989 , după ora 11,30 , când s – a făcut publică sinuciderea generalului Vasile Milea şi după fuga cu elicopterul de pe Comitetul Central al Partidului Comunist Român , a lui Nicolae şi Elena Ceauşescu , salariații de la UPET , COST , SARO , ROMLUX , de la alte unități economice , sociale , culturale , de învățământ etc. au izbucnit spre palatul administrativ ( simbolul puterii locale ) şi primărie . S – au aruncat portretele Ceauşeştilor şi acoliților , maculatura comunistă pe ferestre şi s-au ars , ca şi la primărie . Muzeul Județean Dâmboviţa , redactia ziarului „ Dâmbovita ” , Inspectoratul Județean de Militie şi Securitate , şcoli , instituții de cultură etc. , obiective in care au pătruns manifestanţii orientați de primul nucleu revoluţionar ( primul nucleu revoluţionar CONSILIUL JUDETEAN AL FRONTULUI SALVĂRII NATIONALE ) format la palatul administrativ al judetului .

Este de menționat precizarea istoricului, general brigadã (r) profesor universitar doctor Cristian Troncotă, redactor şef la „Vitralii Lumini şi umbre”, publicație editată de Asociația Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informații, pentru a înțelege și din contextul istoric internațional al Revoluției Române din Decembrie 1989: ,Într-un interviu publicat de revista «Magazin Istoric», generalul GRU ex-sovietic, Cinghiz Abdulaev, despre care revista «Vitralii» a mai făcut câteva referințe, accentuează unele comentarii extrem de interesante şi relevante pentru contextul şi actorii evenimentelor din decembrie 1989 din România. Aceste evenimente «nu trebuie rupte din contextul evenimentelor internaționale», «Moscova și Washingtonul au dorit înlocuirea lui Ceauşescu şi au făcut presiuni în acest sens. Bineînțeles că a existat şi o intervenție străină» din Uniunea Sovietică au sosit peste 800 de „turişti”, iar din Ungaria peste 2000, în perioada premergătoare revoluției, n.n.). Despre execuția Ceauşeştilor, recunoaşte că poate fi catalogată ca «un act de barbarie», ce nu poate fi comparat decât cu execuția țarului Nicolae al II-lea împreună cu familia sa (cei 4 copii şi soția) în 1918. Cu toate acestea, în opinia sa, actul a fost «o execuție demonstrativă», pentru a «arăta ce se întâmplă cu liderii care nu se vor retrage la timp>>. Concluzia sa este si mai categorica: «circumstanțe externe, şi nu interne au impus ritmul» evenimentelor. URSS comun acord cu principalele țări occidentale a acționat pentru răsturnarea regimului de Bucureşti în decembrie 1989. Fiind intr-un spatiu de influență sovietică, normal că la pupitrul de comandă s-au aflat ruşi. In acest sens, Ceaslov Ciobanu, fost consilier la cabinetul lui Gorbaciov în acea perioadă a mărturisit: «inainte ca Ceauşescu să părăsească clădirea cu elicopterul, l-a invitat pe ministrul-consilier al ambasadei sovietice, V. Pozdneakov şi-a acuzat Uniunea Sovietică de a fi susținut mişcările de protest». Implicarea străină s-a datorat și faptului că, spre deosebire de celelalte țări comuniste est-europene, în România nu a existat, la nivelul conducerii superioare a PCR, o disidență perestroikiste pe care Moscova s-o poată utiliza. Chiar dacă agenții serviciilor secrete sovietice şi est-europene nu erau disidenți, aceştia însă acționau informativ. Serviciile secrete sovietice au coordonat și activitatea informativă pe teritoriul României a celorlalte servicii de informații ale țărilor socialiste, în special ungare şi iugoslave. Aşa cum s-a dovedit documentar, sovieticii aveau surse la cel mai înalt nivel al conducerii de partid și de stat din România. După fiecare întâlnire a CPEX, Moscova ştia în cele mai mici amănunte ce s-a discutat şi ce s-a hotărât. Cu o astfel de vulnerabilitate în domeniul apărării şi securității naționale, la care se adaugă toate celelalte cauze de orbire politică (izolarea internațională), economică (un sistem economic bazat pe o tehnologie învechită, criza energetică şi de materii prime) şi socială (scăderea nivelului de trai sub limita suportabilității) «regimul ceauşist s-a prăbuşit logic şi legic», după cum spunea regretatul academician Florin Constantiniu”.

În cadrul acțiunilor antirevoluționare, în seara zilei de 22 decembrie, după orele 22,00 a fost adus la sediul C..J. FSN de către ec. lon Badea, şeful complexului restaurant „Valahia” Târgovişte, actualul preşedinte al Asociației Luptătorilor din Decembrie 1989 Dâmbovița (ALD), un individ, Mihai Deliu, responsabilul camerei de ascultare din hotel, care a filmat cu o cameră activitatea revoluționară care se desfăşura în fața şi intrarea sediului palatului administrativ. Adus în fața Consiliului Județean FSN, a fost recunoscut de fostul său coleg de facultate, profesorul revoluționar, care l-a anchetat şia aflat că spiona revoluționarii, fiind şi lectorul politic al miliției şi al securității de la Dâmbovița (iar ulterior, după 1990, a fost avansat). Printre alți suspecți capturați de revoluționari, aşa numiții terorişti care au acționat la Târgovişte a fost Constantin Dumitru, angajat la UPET, care la halta Teiş a tras cu arma din autoturismul Moskvici nr. 1 DB 258 în baricada organizată acolo, a fost predat comandantului Garnizoanei, colonelul Andrei Kemenici şi trimis sub pază la Bucureşti. Un plutonier major şi un militar în termen de la o unitate din Caransebeş, înarmați cu pistoale mitralieră şi muniție de război, au fost duşi la sediul miliției municipale. Un subofițer de poliție și un civil rom au deschis focul asupra revoluționarilor care patrulau în raionul XI, dintr-un apartament din zona cofetăriei „Magnolia”, cu o puşcă mitralieră. Menționăm prezența în oraş a unor ,turişti” ruşi care, după cum precizează Cristian Panaitescu, fost ofițer activ, au tras pe centură şi în oraş, focuri de armă automată, însă fără a face victime.

(URMEAZA PARTEA A DOUA)

                      Profesor PETRE DRAGUTOIU ,,Luptator cu merite deosebite pentru Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989”

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata