ULTIMA ORA:
Home / SANATATE / Telemeaua, pericolul neştiut din galantare. Un studiu recent arată ce otrăvuri mănâncă românii în fiecare zi. Este îngrozitor ce pot face unii pentru profit:

Telemeaua, pericolul neştiut din galantare. Un studiu recent arată ce otrăvuri mănâncă românii în fiecare zi. Este îngrozitor ce pot face unii pentru profit:

Una dintre cele mai iubite sortimente de mâncare de către români, brânza telemea, riscă să se transforme într-un pericol pentru sănătatea noastră. Un studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori a scos la iveală faptul că o treime din sortimentele de telemea de pe piaţa românescă conţine clorură de calciu, o substanţă folosită iarna pe şosele pentru prevenirea formării gheţii. Consumul acestei soluţii determină, pe termen lung, o serie de reacţii periculoase pentru organism: dureri de stomac, dureri de oase, aritmie cardiacă sau pietre la rinichi.

Tot APC a descoperit că pe piaţa românescă se vinde o specialitate de brânză bulgărească care nu conţine nicio urmă de lapte. Probabil tocmai de aceea are un preț imbatabil: 8,5 lei kilogramul.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat un studiu pe brânzeturile care se vând în România, analizând 32 de sortimente de telemea care se vând în magazine. Cea mai interesantă descoperire a specialiştilor APC este aceea că la o treime din sortimentele analizate cheagul a fost înlocuit cu clorura de calciu, o substanţă folosită pe timpul iernii pentru a preveni formarea gheţii pe şosele. De ce? „Din motive economice.

Produsul se vinde la preţuri mai mici decât cheagurile naturale. Un litru de clorură de calciu costă 50 de lei, pe când aceeaşi cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult. Jumătate din cantitatea produsă la nivel mondial se foloseşte în anotimul rece pentru prevenirea formării gheţii pe şosele. Clorura de calciu se mai foloseşte la dedurizarea apei din bazinele de înot, în construcţi, în industria de foraj şi metalurgie”, ne-a explicat Costel Stanciu, preşedintele APC.

Pe etichete o întâlnim cu codul E509 şi este folosită în alimentaţie ca aditiv întărire, de sporire a fermităţii ţesuturilor fructelor din conserve. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile de animale, prin injectarea unei soluţii pe bază de clolură de calciu.

Substanţa provoacă pietre la rinichi

Ca să înţelegem cât de periculoasă este această substanţă pentru sănătate, preşedintele APC dă exemplu legislaţiei americane, care nu permite folosirea clorurii de calciu în produsele ecologice. „Această soluţie provoacă alergii, este bănuită de favorizarea cancerului mamar şi este considerată un factor de scădere a fertilităţii masculine. Acumularea clorurii de calciu în organism determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie sau pietre la rinichi”, spune Costel Stanciu.

Sarea, folosită în exces

O altă problemă descoperită de specialiştii APC în sortimentele de brânzeturi analizate este aceea a folosirii în exces a sării. „Unele sortimente comercializate conţin chiar şi 6 grame de sare la 100 de grame de brânză telemea. Consumul excesiv de sare poate mări cantitatea de calciu eliminată prin urină, crescând astfel riscul de a suferi de osteoporoză. Excesul consumului de sare este asociat şi cu alte afecţiuni: atacul vascular celebral, cancerul de stomac, afecţiuni renale, apariţia pietrelor la rinichi şi a hipertensiunii arteriale”, spun cei de la APC în studiu. Un om are nevoie de 6 grame de sare zilnic, cantitate pe care şi-o poate lua din doar 100 de grame de brânză sărată, orice doză peste această cantitate reprezentând un exces periculos pentru sănătate. În cazul copiilor, Ordinul 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii limitează consumul de sare la 1,5 grame la 100 de grame de produs.

„Avem de-a face cu un vid legislativ”

„În ultimii ani asistăm la un proces de «denaturare legală» a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor oneşti, cât şi la o afectare a intereselor consumatorilor, punându-le chiar sănătatea în pericol. În aceste condiţii, până când prin intermediul unor legi se va interzice producţia şi comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora prin realizarea de studii care să demaşte astfel de practici”, ne-a spus Costel Stanciu, preşedinte APC.

Respectarea standardelor a devenit facultativă în 1998

Denaturarea sortimentelor de brânză telemea a început în anul 1998, când a fost abrogat standardul de stat. „În acel standard se specifica foarte clar că brânza telemea se prepară din lapte integral sau normalizat, pasteurizat, coagulat cu cheag sau pepsină, prin adăugare de culturi salecţionate de bacterii lactice. Telemeaua se vinde între clase de calitate şi la toate conţinutul de sare nu putea depăşi 4% din produsul finit. Începând cu anul 1998, toate standardele româneşti au devenit facultative, iar firmele şi-au realizat propriile standarde, cunoscute şi sub denumirea de standarde de firmă”, spune Costel Stanciu. Tot după 1998 brânza se comercializează fără a menţiona clasa de calitate. Practic, producătorii nu mai sunt limitaţi la folosirea ingredientelor, putând pune orice în brânză atâta timp cât scriu asta şi pe etichete.

Specialitatea de brânză din Bulgaria, produsă fără lapte

O altă problemă gravă este aceea a lactatelor fără lapte. Un exemplu este al unui sortiment care se vinde sub denumirea de „Specialitate din Bulgaria” (vândută vrac) sau „Specialitate Josi” (vândută în ambalaj) la un preţ de numai 8,5 lei pentru un kilogram. Stanciu spune că au testat această brânză într-un laborator acreditat, iar rezultatele au arătat că nu conţine lapte. Practic, aceste produse sunt făcute doar din grăsimi vegetale sau de balenă. De altfel, obţinerea unui astfel de preţ folosind laptele ca ingredient ar fi o minune economică. „Pentru obţinerea unui kilogram de brânză este nevoie de 6-10 litri de lapte. Chiar dacă laptele ar fi vândut cu un leu litrul de către fermier, numai laptele necesar ar duce preţul la 10 lei pentru un kilogram. Adăugând la asta costul de producţie, transportul şi profitul, preţul nu are cum să scadă sub 15 lei pentru un kilogram în cazul care se foloseşte lapte la producerea brânzei”, ne-a explicat Costel Stanciu. Spre exemplu, sortimentul de telemea proaspătă de la Napolact se vinde cu aproape 34 de lei kilogramul. „Dacă s-ar vinde cu informarea corectă şi la preţul corect, nu am avea nimic împotriva lor. Dar când aceste brânzeturi sunt vândute ca produse din lapte şi sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de a face cu falsuri grosolane şi cu infractori care ar trebui pedepsiţi”, spune Costel Stanciu.

Alte probleme descoperite de APC

– Folosirea natamicinei (E235) în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, acest aditiv alimentar fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor microbi patogeni. Totodată provoacă greaţă, vomă, anorexie şi iritarea pielii.

– Folosirea în anumite sortimente a unui aditiv (E1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme şi care poate provoca reaţii alergice.

– Folosirea nitratului de sodiu în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

Spune-ti parerea: